Cu românii pe terasă

Ședeam acum vreo trei ani pe terasa unei cafenele din Berna, un „orășel” de pe la prietenii noștri elvețieni și mă delectam cu priveliștea asta. Mi-am adus aminte de ea și am zis că e musai să o vedeți și voi, nu de alta, dar la cît m-a costat înghețata aia de lămîie, n-o să îi uit gustul niciodată.

Nu știu cum sînteți voi, dar eu cînd călătoresc într-un loc nou, fac poze – nu selfie-uri sau poze de grup, ci poze cu ceea ce văd. Și mai fac un lucru – rețin, dom’le, fețele oamenilor pe care îi întîlnesc. Iar într-o zi cu soare, seara, în redacția Opiniei, în fața unei doze de Hell, m-au inundat amintirile cu români. Așa s-a născut „Vîntul de Vest împrăștie români prin Europa”, pe care vă invit să-l citiți, dacă v-a încîntat priveliștea de mai sus. Pentru că exact acea priveliște o văd mulți oameni, însă unii dintre ei n-au stat niciodată să o savureze, ci au trecut mai departe, blestemînd soarele care le intra în ochi.

Citește reportajul apăsînd AICI.